RECLAMÁȚIE, reclamații, s. f. Faptul de a reclama; (concr.) petiție, plângere, jalbă prin care se cere ceva sau se aduc anumite învinuiri cuiva. [Var.: (înv.) reclamațiúne, (pop.) lăcrămáție s. f.] – Din fr. réclamation. (Sursa: DEX '98 )

RECLAMÁȚIE s.f. Faptul de a reclama; petiție, protest, plângere împotriva unui abuz etc. [Gen. -iei, var. reclamațiune s.f. / cf. fr. réclamation, lat. reclamatio]. (Sursa: DN )

RECLAMÁȚIE s. f. petiție, protest, plângere împotriva unui abuz etc. (< fr. réclamation) (Sursa: MDN )

RECLAMÁȚIE s. 1. plângere, (înv. și pop.) jalbă, pâră, (înv. și reg.) plânsoare, ponoslu, (Ban., Transilv. și Mold.) ponos, (înv.) artic, pitac, suplică, tânguire, (turcism înv.) ruca. (A depune o ~.) 2. v. sesizare. (Sursa: Sinonime )

reclamáție s. f. (sil. -cla, -ți-e), art. reclamáția (sil. -ți-a), g.-d. art. reclamáției; pl. reclamáții, art. reclamáțiile (sil. -ți-i-) (Sursa: Ortografic )

RECLAMÁȚIE ~i f. Petiție adresată unui organ administrativ, în care se exprimă o nemulțumire; jalbă; plângere. A depune o ~. [G.-D. reclamației; Sil. -ți-e] /<fr. réclamation (Sursa: NODEX )

Declinări/Conjugări
reclamație   substantiv feminin nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular reclamație reclamația
plural reclamații reclamațiile
genitiv-dativ singular reclamații reclamației
plural reclamații reclamațiilor
vocativ singular reclamație, reclamațio
plural reclamațiilor