REDEMPȚIÚNE, redempțiuni, s. f. (Rar) Mântuire, izbăvire. [Pr.: -ți-u-] – Din fr. rédemption, lat. redemptio, -onis. (Sursa: DEX '98 )

REDEMPȚIÚNE s.f. (Liv.) Izbăvire, mântuire; (spec.) mântuirea religioasă creștină. [< fr. rédemption, cf. lat. bis. redemptio – răscumpărare]. (Sursa: DN )

REDEMPȚIÚNE s. f. 1. mântuirea religioasă creștină (prin Isus Cristos). 2. mântuire; izbăvire. (< fr. rédemption, lat. redemptio) (Sursa: MDN )

REDEMPȚIÚNE s. v. izbăvire, mântuire, salvare. (Sursa: Sinonime )

redempțiúne s. f. (sil. -demp-ți-u-), g.-d. art. redempțiúnii; pl. redempțiúni (Sursa: Ortografic )