|
REFUGIÍ vb. IV. v. refugia. (Sursa: DN )
| refugi verb | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | | (a) refugi | refugire | refugit | refugind, refugând | singular | plural | | refugi | refugiți | | | numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | | singular | I (eu) | refug | (să) refug | refugeam | refugii | refugisem | | a II-a (tu) | refugi | (să) refugi | refugeai | refugiși | refugiseși | | a III-a (el, ea) | refuge | (să) refugă | refugea | refugi | refugise | | plural | I (noi) | refugim | (să) refugim | refugeam | refugirăm | refugiserăm, refugisem* | | a II-a (voi) | refugiți | (să) refugiți | refugeați | refugirăți | refugiserăți, refugiseți* | | a III-a (ei, ele) | refug | (să) refugă | refugeau | refugiră | refugiseră | * Formă nerecomandată | refugii verb | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | | (a) refugii | refugiire | refugiit | refugiind | singular | plural | | refugiește | refugiiți | | | numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | | singular | I (eu) | refugiesc | (să) refugiesc | refugiam | refugiii | refugiisem | | a II-a (tu) | refugiești | (să) refugiești | refugiai | refugiiși | refugiiseși | | a III-a (el, ea) | refugiește | (să) refugiască | refugia | refugii | refugiise | | plural | I (noi) | refugiim | (să) refugiim | refugiam | refugiirăm | refugiiserăm, refugiisem* | | a II-a (voi) | refugiiți | (să) refugiiți | refugiați | refugiirăți | refugiiserăți, refugiiseți* | | a III-a (ei, ele) | refugiesc | (să) refugiască | refugiau | refugiiră | refugiiseră | * Formă nerecomandată | refugiu substantiv neutru | nearticulat | articulat | | nominativ-acuzativ | singular | refugiu | refugiul | | plural | refugii | refugiile | | genitiv-dativ | singular | refugiu | refugiului | | plural | refugii | refugiilor | | vocativ | singular | refugiule | | plural | refugiilor | |