REȘIȚEÁNCĂ, reșițence, s. f. Femeie născută și crescută în municipiul Reșița. ♦ Locuitoare din municipiul Reșița. – Reșițean + suf. -că. (Sursa: DEX '98 )
reșițeáncă s. f., g.-d. art. reșițéncei; pl. reșițénce (Sursa: Ortografic )
Declinări/Conjugări
reșițeancă   substantiv feminin nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular reșițeancă reșițeanca
plural reșițence reșițencele
genitiv-dativ singular reșițence reșițencei
plural reșițence reșițencelor
vocativ singular reșițeancă, reșițeanco
plural reșițencelor