RÍGĂ, rigi, s. m. 1. (înv.) Rege. 2. Carte de joc cu figura regelui; popă, crai. – Din ngr. ríghas. (Sursa: DEX '98 )

RÍGĂ rígi m. 1) înv. (în unele state; folosit și ca titlu pe lângă numele respectiv) Conducător absolut al țării; rege; monarh; suveran; împărat. 2) rar (la jocul de cărți) Figură pe care este reprezentat chipul unui bărbat în vârstă cu coroană; rege; popă. /<ngr. righas (Sursa: NODEX )

RÍGĂ s. v. popă. (Sursa: Sinonime )

RÍGĂ s. v. cap încoronat, monarh, rege, suveran. (Sursa: Sinonime )

rígă s. m., g.-d. art. rígăi; pl. rigi (Sursa: Ortografic )

Declinări/Conjugări
rigă   substantiv masculin nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular ri riga
plural rigi rigii
genitiv-dativ singular ri rigăi, rigii, righii
plural rigi rigilor
vocativ singular rigă, rigo*
plural rigilor
* Formă nerecomandată