RĂCHITÁR, răchitari, s. m. Fluture de noapte de culoare brumărie, a cărui larvă se dezvoltă în tulpina pomilor, găurindu-le lemnul (Cossus cossus).Răchită + suf. -ar. (Sursa: DEX '98 )

răchitár s. m., pl. răchitári (Sursa: Ortografic )

RĂCHITÁR ~i m. Fluture nocturn de talie mare, alb-cenușiu, a cărui larvă atacă arborii, în special sălciile. /răchită + suf. ~ar (Sursa: NODEX )

Declinări/Conjugări
răchitar   substantiv masculin nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular răchitar răchitarul
plural răchitari răchitarii
genitiv-dativ singular răchitar răchitarului
plural răchitari răchitarilor
vocativ singular
plural