SAMÁRĂ, samare, s. f. Tip de fruct uscat, cu o singură sămânță, prevăzut cu o aripă subțire (la ulm, arțar, paltin etc.). – Din fr. samare. (Sursa: DEX '98 )

SAMÁRĂ s.f. Tip de fruct uscat, indehiscent, lățit ca o aripă subțire în jurul seminței sau numai într-o parte a acesteia. [< fr. samare, cf. lat. samarum]. (Sursa: DN )

SAMÁRĂ s. f. fruct uscat, indehiscent, lățit ca o aripă subțire în jurul seminței sau într-o parte a acesteia. (< fr. samare, lat. samara) (Sursa: MDN )

SAMÁRĂ s. v. coamă, creastă, culme. (Sursa: Sinonime )

samáră s. f., g.-d. art. samárei; pl. samáre (Sursa: Ortografic )

SAMÁRĂ ~e f. (la arțar, frasin, ulm etc.) Fruct uscat cu o aripă membranoasă, care nu se deschide la maturitate. /<fr. samare (Sursa: NODEX )