SEGMÉNT, (1, 2, 3) segmente, s. n., (4) segmenți, s. m. 1. S. n. Porțiune dintr-o figură, limitată cel puțin într-o parte de marginile ei. ◊ Segment de dreaptă = porțiune dintr-o dreaptă mărginită de două puncte. Segment de cerc = parte dintr-un cerc cuprinsă între o coardă și arcul subîntins. 2. S. n. Porțiune definită dintr-un întreg, nedetașată de acesta. Segment din coloana vertebrală. 3. S. n. Fiecare dintre inelele (sau părțile) care alcătuiesc corpul unor viețuitoare. 4. S. m. Garnitură metalică a unui piston, care servește la etanșarea spațiului liber dintre acesta și cilindrul în interiorul căruia se deplasează, sau la răzuirea uleiului de pe pereții interiori ai cilindrului. – Din fr. segment, lat. segmentum. (Sursa: DEX '98 )

SEGMÉNT ~e n. 1) Porțiune de dreaptă sau de curbă delimitată de două puncte fixe sau de două extremități. ~ de cerc. 2) Parte distinctă a unui întreg. ~ de intestin. 3) Fiecare dintre inelele care alcătuiesc corpul unor viețuitoare; metamer. 4) Garnitură metalică inelară a unui piston. /<fr. segment, lat. segmentum, germ. Segment (Sursa: NODEX )

SEGMÉNT s.n. 1. Parte, porțiune a unei figuri. ♦ Segment de cerc = porțiune dintr-un cerc cuprinsă între o coardă și un arc subîntins; segment de dreaptă = porțiune dintr-o dreaptă mărginită de două puncte. 2. Fiecare dintre inelele care alcătuiesc corpul unor viețuitoare. ♦ (Anat.) Parte a unui organ sau a unui membru între două articulații succesive. ♦ Segment cerebral = centru nervos. // s.m. Garnitură metalică a unui piston de formă inelară, servind la etanșarea spațiului liber dintre piston și cilindrul în interiorul căruia se deplasează pistonul. [Pl. -te, -turi. / cf. fr. segment, lat. segmentum < secare – a tăia]. (Sursa: DN )

SEGMÉNT I. s. n. 1. porțiune dintr-o figură, dintr-un corp. ♦ (mat.) ~ de cerc = porțiune dintr-un cerc între o coardă și un arc subîntins. 2. fiecare dintre inelele care alcătuiesc corpul unor viețuitoare. ◊ (mat.) parte a unui organ, a unui membru între două articulații succesive. 3. (inform.) suită de informații, de lungime variabilă, definită în cadrul unui program. II. s. m. garnitură metalică a unui piston, de formă inelară, la etanșarea spațiului liber dintre acesta și cilindru. (< fr. segment, lat. segmentum, germ. Segment) (Sursa: MDN )

SEGMÉNT s. 1. v. inel. 2. v. metamer. (Sursa: Sinonime )

segmént (porțiune dintr-un întreg) s. n., pl. segménte (Sursa: Ortografic )