SFORĂÍ, sfórăi, vb. IV. Intranz. 1. (Despre oameni) A respira greu în timpul somnului, producând un zgomot caracteristic; a horcăi, a horăi; p. ext. a dormi sforăind. 2. (Despre cai) A forăi. [Prez. ind. și: sforăiésc] – Sfor1 + suf. -ăi. (Sursa: DEX '98 )
A SFORĂÍ sfórăi intranz. 1) (despre persoane) A produce sunete, cu zgomot caracteristic în timpul somnului; a horăi. 2) (despre unele animale, mai ales, despre cai) A sufla cu putere aerul pe nări (de spaimă, neliniște etc.); a forăi. /sfor + suf. ~ăi (Sursa: NODEX )
SFORĂÍ vb. 1. (rar) a ronhăi, (înv. și reg.) a sforcăi, (reg.) a horcăi, a horcăni, a horcoti, a pârsni, a sfornăi, (Mold., Bucov. și Maram.) a forăi, (Mold. și Bucov.) a horăi. (Doarme adânc și ~ tare.) 2. a forăi, a fornăi, (reg.) a necheza, a țâfni. (Caii ~.) (Sursa: Sinonime )
sforăí vb., ind. și conj. prez. 1 și 2 sg. sfórăi, 3 sg. și pl. sfórăie, imperf. 3 sg. sforăiá (Sursa: Ortografic )
Declinări/Conjugări
sforăi (1 -răi)   verb infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a) sforăi sforăire sforăit sforăind singular plural
sforăie sforăiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) sforăi (să) sforăi sforăiam sforăii sforăisem
a II-a (tu) sforăi (să) sforăi sforăiai sforăiși sforăiseși
a III-a (el, ea) sforăie (să) sforăie sforăia sforăi sforăise
plural I (noi) sforăim (să) sforăim sforăiam sforăirăm sforăiserăm, sforăisem*
a II-a (voi) sforăiți (să) sforăiți sforăiați sforăirăți sforăiserăți, sforăiseți*
a III-a (ei, ele) sforăie (să) sforăie sforăiau sforăiră sforăiseră
* Formă nerecomandată