|
somatizáre s. f., g.-d. art. somatizării (Sursa: Ortografic )
| somatiza verb | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | | (a) somatiza | somatizare | somatizat | somatizând | singular | plural | | — | — | | | numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | | singular | I (eu) | — | — | — | — | — | | a II-a (tu) | — | — | — | — | — | | a III-a (el, ea) | somatizează | (să) somatizeze | somatiza | somatiză | somatizase | | plural | I (noi) | — | — | — | — | — | | a II-a (voi) | — | — | — | — | — | | a III-a (ei, ele) | somatizează | (să) somatizeze | somatizau | somatizară | somatizaseră | | somatizare substantiv feminin | nearticulat | articulat | | nominativ-acuzativ | singular | somatizare | somatizarea | | plural | somatizări | somatizările | | genitiv-dativ | singular | somatizări | somatizării | | plural | somatizări | somatizărilor | | vocativ | singular | somatizare, somatizareo | | plural | somatizărilor | |