SPĂTÁR1, spătare, s. n. Parte mai înaltă a unui scaun, fotoliu etc., care servește pentru a sprijini spatele persoanei care stă pe ele; rezemătoare, spetează. – Spată + suf. -ar. (Sursa: DEX '98 )

SPĂTÁR1 ~e n. 1) Parte mai înaltă a unui scaun sau a unui fotoliu de care își sprijină spatele persoana ce stă pe ele; spetează; rezemătoare. 2) Parte a hamului care se așază pe spatele calului. /spate + suf. ~ar (Sursa: NODEX )

SPĂTÁR1, spătare, s. n. Spetează a unui scaun. – Din spată2 + suf. -ar. (Sursa: DLRM )

SPĂTÁR s. v. gâtar, strunga. (Sursa: Sinonime )

SPĂTÁR s. 1. rezemătoare, spate, spetează, (înv. și reg.) spată. (~ la un scaun.) 2*. (reg.) spate. (~ la o stână.) (Sursa: Sinonime )

spătár (obiect) s. n., pl. spătáre (Sursa: Ortografic )