STÉLĂ, stele, s. f. Mic monument cu caracter comemorativ, în formă de coloană sau de pilastru, alcătuit dintr-un singur bloc de piatră și purtând de obicei inscripții sau sculpturi, specific antichității. – Din fr. stèle. (Sursa: DEX '98 )

STÉLĂ ~e f. Monument comemorativ, în formă de mică coloană sau pilastru, construit dintr-un bloc monolit de piatră, de obicei cu sculpturi în relief. /<lat. stella, fr. stéle (Sursa: NODEX )

STÉLĂ s.f. Monument în formă de coloană sau de obelisc, alcătuit dintr-un singur bloc de piatră, care poartă de obicei o inscripție. ♦ Colonetă având deasupra un obiect decorativ, o statuetă etc. [< fr. stèle, cf. gr. stele – coloană]. (Sursa: DN )

STÉLĂ s. f. 1. monument funerar, coloană sau obelisc, dintr-un singur bloc de piatră, care poartă de obicei o inscripție. 2. colonetă având deasupra un obiect decorativ, o statuetă etc. (< lat. stela, fr. stèle) (Sursa: MDN )

REGINA-STÉLELOR s. v. vega. (Sursa: Sinonime )

ROATA-STÉLELOR s. v. coroana-boreală. (Sursa: Sinonime )

Roáta-Stélelor s. pr. f. (Sursa: Ortografic )

stélă s. f., g.-d. art. stélei; pl. stéle (Sursa: Ortografic )