STRĂMOȘÉSC, -EÁSCĂ, strămoșești, adj. Care aparține strămoșilor, privitor la strămoși; moștenit de la strămoși; ancestral, străvechi, străbun, străbunesc. – Strămoș + suf. -esc. (Sursa: DEX '98 )

STRĂMOȘÉSC ~eáscă (~éști) 1) Care aparține strămoșilor; privitor la generațiile precedente; străbun; străvechi. 2) Care este transmis prin moștenire; ancestral; moștenit; ereditar. Obiceiuri ~ești. /strămoș + suf. ~esc (Sursa: NODEX )

STRĂMOȘÉSC adj. 1. părintesc, străbun, (înv.) străbunesc. (Să ne apărăm moșia ~ească.) 2. (înv.) tătânesc. (Legea ~ească.) (Sursa: Sinonime )

strămoșésc adj. m., f. strămoșeáscă; pl. m. și f. strămoșéști (Sursa: Ortografic )

Declinări/Conjugări
strămoșesc   adjectiv masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular strămoșesc strămoșescul strămoșească strămoșeasca
plural strămoșești strămoșeștii strămoșești strămoșeștile
genitiv-dativ singular strămoșesc strămoșescului strămoșești strămoșeștii
plural strămoșești strămoșeștilor strămoșești strămoșeștilor
vocativ singular
plural