SUBSTANȚIALÍSM s. n. Denumire dată teoriilor filozofice care susțin existența substanței (3) ca factor permanent al fenomenelor [Pr.: -ți-a-] – Din fr. substantialisme. (Sursa: DEX '98 )

SUBSTANȚIALÍSM n. Teorie filozofică conform căreia existența substanței este esența comună și stabilă a tuturor lucrurilor. /<fr. substantialisme (Sursa: NODEX )

SUBSTANȚIALÍSM s.n. Denumire dată teoriilor care susțin existența substanței (2). [Pron. -ți-a-. / < fr. substantialisme]. (Sursa: DN )

SUBSTANȚIALISM s. n. denumire dată teoriilor care susțin existența substanței (2). (< fr. substantialisme) (Sursa: MDN )

substanțialísm s. n. (sil. -ți-a-) (Sursa: Ortografic )

Declinări/Conjugări
substanțialism   substantiv neutru nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular substanțialism substanțialismul
plural
genitiv-dativ singular substanțialism substanțialismului
plural
vocativ singular
plural