Actualizat conform DOOM3
Caută: |
SUCCEDÁ, succéd, vb. I. 1. Intranz. A urma imediat după altcineva sau după altceva (în spațiu, în timp). ♦ Refl. A urma unul după altul. 2. Intranz. și tranz. A prelua funcția sau bunurile cuiva prin succesiune; a moșteni. [Var.: (rar) succéde vb. III] – Din fr. succéder, lat. succedere. (Sursa: DEX '98 ) A SE SUCCEDÁ pers. 3 se succéd intranz. A se substitui pe rând, consecutiv (în timp); a se rândui. /<fr. succéder, lat. succedere (Sursa: NODEX ) A SUCCEDÁ succéd 1. intranz. A urma înlocuind (în timp sau în spațiu). Ziua succedă nopții. 2. tranz. pop.A substitui în timp (preluând obligațiile). A-l ~ pe președinte. /<fr. succéder, lat. succedere (Sursa: NODEX ) SUCCEDÁ vb. I. intr. 1. A urma imediat, a veni după, a lua locul cuiva. ♦ refl. A veni, a urma unul după altul. 2. (Jur.) A moșteni. [P.i. succéd, 3,6 -dă, var. succede vb. III. / < fr. succéder, cf. lat. succedere]. (Sursa: DN ) SUCCEDÁ vb. I. intr. 1. a urma imediat, a veni după, a lua locul cuiva. 2. (jur.) a moșteni. II. refl. a veni, a urma unul după altul. (< fr. succéder, lat. succedere) (Sursa: MDN ) SUCCEDÁ vb. 1. v. perinda. 2. a se perinda, a se vântura. (Multă lume se ~ pe acolo.) 3. a se perinda, a se scurge, a urma, (înv. și pop.) a se petrece. (Mașinile se ~ una după alta.) 4. a se înșira, a se înșirui, a se perinda, a se rândui, a urma. (Zilele se ~ unele după altele.) 5. a-i urma. (I-a ~ în funcție.) (Sursa: Sinonime ) SUCCEDÁ vb. v. moșteni. (Sursa: Sinonime ) A succeda ≠ a preceda (Sursa: Antonime ) succedá vb., ind. prez. 1 sg. succéd, 3 sg. și pl. succédă; conj. prez. 3 sg. și pl. succeádă (Sursa: Ortografic ) Declinări/Conjugări
* Formă nerecomandată |