DEX: sumare « Back SUMÁRE, sumări, s. f. (Livr.) Acțiunea de a suma și rezultatul ei. – V. suma. (Sursa: DEX '98 ) sumáre s. f., g.-d. art. sumării; pl. sumări (Sursa: Ortografic ) Declinări/Conjugări suma   verb tranzitiv infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a (a) suma sumare sumat sumând singular plural sumează sumați numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect singular I (eu) sumez (să) sumez sumam sumai sumasem a II-a (tu) sumezi (să) sumezi sumai sumași sumaseși a III-a (el, ea) sumează (să) sumeze suma sumă sumase plural I (noi) sumăm (să) sumăm sumam sumarăm sumaserăm, sumasem* a II-a (voi) sumați (să) sumați sumați sumarăți sumaserăți, sumaseți* a III-a (ei, ele) sumează (să) sumeze sumau sumară sumaseră * Formă nerecomandată sumar   adjectiv masculin feminin nearticulat articulat nearticulat articulat nominativ-acuzativ singular sumar sumarul sumară sumara plural sumari sumarii sumare sumarele genitiv-dativ singular sumar sumarului sumare sumarei plural sumari sumarilor sumare sumarelor vocativ singular sumarule sumaro plural sumarilor sumarelor sumare   substantiv feminin nearticulat articulat nominativ-acuzativ singular sumare sumarea plural sumări sumările genitiv-dativ singular sumări sumării plural sumări sumărilor vocativ singular sumare, sumareo plural sumărilor