« Back
TABELÁ, tabelez, vb. I. Tranz. A realiza o tabelă. – Din tabelă. (Sursa: DEX '98 )
A TABELÁ ~éz tranz. A pune într-un tabel. /Din tabel (Sursa: NODEX )
TABELÁ vb. I. tr. A face o tabelă. [< tabelă]. (Sursa: DN )
tabéla vb., ind. prez. 1 sg. tabeléz, 3 sg. și pl. tabeleáză; conj. prez. 3 sg. și pl. tabeléze (Sursa: Ortografic )
Declinări/Conjugări
tabela   verb tranzitiv infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a) tabela tabelare tabelat tabelând singular plural
tabelează tabelați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) tabelez (să) tabelez tabelam tabelai tabelasem
a II-a (tu) tabelezi (să) tabelezi tabelai tabelași tabelaseși
a III-a (el, ea) tabelează (să) tabeleze tabela tabelă tabelase
plural I (noi) tabelăm (să) tabelăm tabelam tabelarăm tabelaserăm, tabelasem*
a II-a (voi) tabelați (să) tabelați tabelați tabelarăți tabelaserăți, tabelaseți*
a III-a (ei, ele) tabelează (să) tabeleze tabelau tabelară tabelaseră
* Formă nerecomandată

tabelă   substantiv feminin nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular tabelă tabela
plural tabele tabelele
genitiv-dativ singular tabele tabelei
plural tabele tabelelor
vocativ singular tabelă, tabelo
plural tabelelor