TAPIȚÉR, tapițeri, s. m. Meseriaș specialist în tapisarea mobilelor. – Probabil din pol. tapicer, bg. tapițer. Cf. germ. Tapezier. (Sursa: DEX '98 )

TAPIȚÉR s.m. Lucrător specialist în lucrări de tapiserie. [Cf. germ. Tapezie(re)r]. (Sursa: DN )

TAPIȚÉR s. m. lucrător specialist în lucrări de tapițerie. (< germ. Tapezeie/re/r) (Sursa: MDN )

tapițér s. m., pl. tapițéri (Sursa: Ortografic )

TAPIȚÉR ~i m. Meșter care tapisează obiecte de mobilă. /<fr. tapissier, it. tappezziere, germ. Tapezierer (Sursa: NODEX )

Declinări/Conjugări
tapițer   substantiv masculin nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular tapițer tapițerul
plural tapițeri tapițerii
genitiv-dativ singular tapițer tapițerului
plural tapițeri tapițerilor
vocativ singular
plural