TARANTÉLĂ2 s. f. v. tarantulă. (Sursa: DEX '98 )

TARANTÉLĂ1, tarantele, s. f. Dans popular napolitan, executat într-un ritm viu; melodie după care se execută acest dans. – Din it. tarantella. (Sursa: DEX '98 )

TARANTÉLĂ s.f. 1. Dans popular italian, originar din Taranto, cu ritm vioi; melodia acestui dans. 2. V. tarantulă. [Pl. -le. / < it. tarantelle, cf. Taranto – oraș în Italia]. (Sursa: DN )

TARANTÉLĂ s. f. dans popular napolitan în măsură ternară și tempo ce se accelerează progresiv; melodia corespunzătoare. (< it. tarantella) (Sursa: MDN )

tarantélă (dans) s. f., g.-d. art. tarantélei; pl. tarantéle (Sursa: Ortografic )

TARANTÉLĂ ~e f. mai ales art. 1) Dans popular italian executat într-un tempo vioi, cu acompaniament de chitară, tamburină sau castaniete. 2) Melodie după care se execută acest dans. 3) Piesă vocală sau instrumentală care se bazează pe ritmul acestui dans. /<it. tarantella (Sursa: NODEX )

Declinări/Conjugări
tarantelă   substantiv feminin nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular tarante tarantela
plural tarantele tarantelele
genitiv-dativ singular tarantele tarantelei
plural tarantele tarantelelor
vocativ singular tarantelă, tarantelo
plural tarantelelor