TEMPERÁNȚĂ s. f. (Rar) Cumpătare, moderație, sobrietate (în special în privința consumului de băuturi alcoolice). – Din fr. tempérance, lat. temperantia. (Sursa: DEX '98 )

TEMPERÁNȚĂ s.f. Cumpătare, moderație, sobrietate. [Cf. fr. tempérance, it. temperanza, lat. temperantia]. (Sursa: DN )

TEMPERÁNȚĂ s. f. cumpătare, moderație, sobrietate. (< fr. tempérance, lat. temperantia) (Sursa: MDN )

TEMPERÁNȚĂ s. v. chibzuială, chibzuință, chibzuire, cumințenie, cumpăt, cumpă-tare, înțelepciune, judecată, măsură, minte, moderație, rațiune, socoteală, socotință, tact. (Sursa: Sinonime )

temperánță s. f., g.-d. art. temperánței; pl. temperánțe (Sursa: Ortografic )

TEMPERÁNȚĂ ~e f. rar Caracter temperat; simț al măsurii; cumpătare; sobrietate; austeritate. /<fr. tempérance, lat. temperantia (Sursa: NODEX )