DEX: terasa « Back TERASÁ, terasez, vb. I. Tranz. A amenaja terasamente pe un teren. – Din fr. terrasser. (Sursa: DEX '98 ) A TERASÁ ~éz tranz (terenuri)A înzestra cu terase. /<fr. terrasser (Sursa: NODEX ) TERASÁ vb. I. tr. A executa terasamente, a consolida (cu pământ). [< fr. terrasser]. (Sursa: DN ) TERASÁ vb. tr. a executa terasamente, a consolida (cu pământ). (< fr. terrasser) (Sursa: MDN ) terasá vb., ind. prez 1 sg. teraséz, 3 sg. și pl. teraseáză (Sursa: Ortografic ) Declinări/Conjugări terasa   verb tranzitiv infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a (a) terasa terasare terasat terasând singular plural terasează terasați numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect singular I (eu) terasez (să) terasez terasam terasai terasasem a II-a (tu) terasezi (să) terasezi terasai terasași terasaseși a III-a (el, ea) terasează (să) teraseze terasa terasă terasase plural I (noi) terasăm (să) terasăm terasam terasarăm terasaserăm, terasasem* a II-a (voi) terasați (să) terasați terasați terasarăți terasaserăți, terasaseți* a III-a (ei, ele) terasează (să) teraseze terasau terasară terasaseră * Formă nerecomandată terasă   substantiv feminin nearticulat articulat nominativ-acuzativ singular terasă terasa plural terase terasele genitiv-dativ singular terase terasei plural terase teraselor vocativ singular terasă, teraso plural teraselor