TORCĂTÓR, -OÁRE, torcători, -oare, subst. 1. S. m. și f. Persoană care toarce (manual sau mecanic). 2. S. f. Mașină sau unealtă pentru torsul materiilor textile. – Toarce + suf. -ător. (Sursa: DEX '98 )

TORCĂTOÁRE ~óri f. Mașină pentru toarcerea fibrelor textile; mașină de tors. /a toarce + suf. ~toare (Sursa: NODEX )

TORCĂTÓR ~oáre (~óri, ~oáre) m. și f. Muncitor care lucrează la mașina de tors. /a toarce + suf. ~tor (Sursa: NODEX )

TORCĂTÓR s. v. filator. (Sursa: Sinonime )

torcătoáre (mașină) s. f., g.-d. art. torcătórii; pl. torcătóri (Sursa: Ortografic )

torcătoáre (persoană) s. f., g.-d. art. torcătoárei; pl. torcătoáre (Sursa: Ortografic )

torcătór s. m., pl. torcătóri (Sursa: Ortografic )

Declinări/Conjugări
torcătoare (pl. -ori)   substantiv feminin nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular torcătoare torcătoarea
plural torcători torcătorile
genitiv-dativ singular torcători torcătorii
plural torcători torcătorilor
vocativ singular torcătoare, torcătoareo
plural torcătorilor

torcător   substantiv masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular torcător torcătorul torcătoare torcătoarea
plural torcători torcătorii torcătoare torcătoarele
genitiv-dativ singular torcător torcătorului torcătoare torcătoarei
plural torcători torcătorilor torcătoare torcătoarelor
vocativ singular
plural