traducătoáre s. f., g.-d. art. traducătoárei; pl. traducătoáre (Sursa: Ortografic )

TRADUCĂTÓR, -OÁRE, traducători, -oare, s. m. și f. Persoană care traduce (un text) dintr-o limbă în alta (în cadrul profesiunii sale). – Traduce + suf. -ător (după fr. traducteur). (Sursa: DEX '98 )

TRADUCĂTÓR ~oáre (~óri, ~oáre) m. și f. Persoană specializată în traducerea textelor scrise. /a traduce + suf. ~ător (Sursa: NODEX )

TRADUCĂTÓR, -OÁRE s.m. și f. Cel care traduce un text dintr-o limbă în alta. [< traduce + -(ă)tor, după fr. traducteur]. (Sursa: DN )

TRADUCĂTÓR, -OÁRE s. m. f. cel care traduce un text dintr-o limbă în alta. (după fr. traducteur) (Sursa: MDN )

TRADUCĂTÓR s. 1. v. tălmăcitor. 2. v. translator. (Sursa: Sinonime )

traducătór s. m., pl. traducătóri (Sursa: Ortografic )

Declinări/Conjugări
traducător   substantiv masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular traducător traducătorul traducătoare traducătoarea
plural traducători traducătorii traducătoare traducătoarele
genitiv-dativ singular traducător traducătorului traducătoare traducătoarei
plural traducători traducătorilor traducătoare traducătoarelor
vocativ singular
plural