trotușeán adj. m., s. m., pl. trotușéni; f. sg. trotușeánă, pl. trotușéne (Sursa: Ortografic )
Declinări/Conjugări
trotușean   substantiv masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular trotușean trotușeanul trotușeană trotușeana
plural trotușeni trotușenii trotușene trotușenele
genitiv-dativ singular trotușean trotușeanului trotușene trotușenei
plural trotușeni trotușenilor trotușene trotușenelor
vocativ singular — —
plural — —