VÍȘINĂ, vișine, s. f. Fructul vișinului, sferic, cărnos, de culoare roșu-închis și cu gust acrișor. ◊ Vișină sălbatică = fructul vișinelului (2). [Pl. și: vișini] – Din sl. višnja. (Sursa: DEX '98 )

VIȘINEÁ, vișinele, s. f. Diminutiv al lui vișină. – Vișină + suf. -ea. (Sursa: DEX '98 )

VÍȘINĂ ~e f. Fructul vișinului. Dulceață de ~e. [G.-D. vișinei] /<sl. višnja (Sursa: NODEX )

VIȘINĂ-DE-MÚNTE s. v. sisinei. (Sursa: Sinonime )

víșină (-ne), s. f. – Fruct sferic, cărnos și acrișor. – Mr., megl. vișină. Tc. (per.) vișne (Pascu, II, 174; Lokotsch 2164; Ronzevalle 170), prin intermediul sl. (bg., sb.) višnja (Miklosich, Slaw. Elem., 17; Miklosich, Fremdw., 136; Cihac, II, 459; Conev 48; Graur, BL, VI, 172), cf. ngr. βίσσινον (Diez, I, 445; REW 1433), alb. višjë, it. visciola. – Der. vișin, s. m. (pom roditor care face vișine, Prunus ceraseus); vișinel, s. m. (porumbar, Prunus chamaecerasus); vișinea (var. vișinică), s. f. (porumbea); vișiniu, adj. (de culoarea vișinei coapte), cf. ngr. βισινύς; vișinet, s. f. (livadă de vișini); vișinap (var. vișinab, vișinată), s. n., din tc., per. vișinab (Șeineanu, II, 378; Ronzevalle 170), cf. ngr. βισσινάδα, bg. višinab. (Sursa: DER )

víșină s. f., g.-d. art. víșinei; pl. víșine (Sursa: Ortografic )

vișineá/vișinícă s. f., art. vișineáua/vișiníca, g.-d. art. vișinélei; pl. vișinéle (Sursa: Ortografic )