VLĂDÍCĂ, vlădici, s. m. 1. Episcop. 2. (Înv.) Stăpânitor, domn, principe. – Din sl. vladika. (Sursa: DEX '98 )

VLĂDÍCĂ ~ci m. 1) înv. Persoană care domină; domnitor. 2) Episcop ortodox; arhiereu. [G.-D. vlădicii] /<sl. vladyka (Sursa: NODEX )

VLĂDÍCĂ s. v. cârmuitor, conducător, domn, domnitor, episcop, monarh, stăpânitor, suveran, vodă, voievod. (Sursa: Sinonime )

vlădícă s. m., g.-d. art. vlădícii/vlădíchii/vlădícăi; pl. vlădíci (Sursa: Ortografic )