VÂLCEÁ, vâlcele, s. f. 1. Vale îngustă și puțin adâncă, cu fundul aproape plat și cu versantele în pantă ușoară; vâlcică. 2. Pârâu mic de-a lungul unei vâlcele (1). – Lat. vallicella (= vallicula). (Sursa: DEX '98 )

vâlceá / vâlcícă s. f., art. vâlceáua / vâlcíca, g.-d. art. vâlcélei; pl. vâlcéle, art. vâlcélele (Sursa: DOOM 2 )

VÂLCEÁ s. (GEOGR.) vâlcică. (O ~ puțin adâncă.) (Sursa: Sinonime )

VÂLCEÁ ~éle f. Vale mică, îngustă, cu fundul aproape plat. [Art. vâlceaua; G.-D. vâlcelei; Var. vâlcică] /<lat. vallicella (Sursa: NODEX )

vâlceá/vâlcícă s. f., art. vâlceáua/vâlcíca, g.-d. art. vâlcélei; pl. vâlcéle (Sursa: Ortografic )

RÂBNICUL DE VÂLCEA v. Râmnicu Vâlcea (2). (Sursa: DE )