vălúg (reg.) s. n. / s. m., pl. vălúge / vălúguri / vălúgi (Sursa: DOOM 2 )

VĂLÚG s. v. crâng, fachie, prâsnel. (Sursa: Sinonime )

vălúg (-gi), s. m. – 1. Volant care transmite pietrei de moară mișcarea roții hidraulice. – 2. Torță, făclie. – Var. 2 văluț. Sb. valjuga (Candrea). În Olt. (Sursa: DER )

vălúg s. m., pl. vălúgi (Sursa: Ortografic )