ZĂLÓG2, zăloguri, s. n. (Pop.) Amanet, garanție, gaj, chezășie ◊ Expr. A-și lăsa pieile (sau pielea) zălog = a cădea în mâinile dușmanului, a-și pierde viața, a se lăsa omorât. ♦ Sechestru, ipotecă. 2. Obiect (rar persoană) lăsat ca garanție. – Din sl. zalogŭ. (Sursa: DEX '98 )

ZĂLÓG ~oáge n. pop. Obiect de valoare lăsat sau luat drept garanție; amanet; gaj. A lăsa ~. [Pl. și zăloguri] /<sl. zalogu (Sursa: NODEX )

ZĂLÓG2 s.f. (amanet, v. zălog2), pl. zălóguri / zăloáge (Sursa: DOOM )

ZĂLÓG s. v. amanet, gaj, garanție, ipotecă, ostatic, sechestru. (Sursa: Sinonime )

zălóg (amanet) s. n., pl. zălóguri/zăloáge (Sursa: Ortografic )

Declinări/Conjugări
zălog (s.m.; -i)   substantiv masculin nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular zălog zălogul
plural zălogi zălogii
genitiv-dativ singular zălog zălogului
plural zălogi zălogilor
vocativ singular
plural

zălog (s.n.; -uri)   substantiv neutru nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular zălog zălogul
plural zăloguri zălogurile
genitiv-dativ singular zălog zălogului
plural zăloguri zălogurilor
vocativ singular
plural

zălog (s.n.; -oage)   substantiv neutru nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular zălog zălogul
plural zăloage zăloagele
genitiv-dativ singular zălog zălogului
plural zăloage zăloagelor
vocativ singular
plural