ZDRONCĂNÍ, zdroncănesc, vb. IV. Intranz. (Despre vehicule) A face un zgomot caracteristic (din cauza zdruncinăturilor). – Zdronc + suf. -ăni. (Sursa: DEX '98 )
ZDRONCĂNÍ, zdroncănesc, vb. IV. Intranz. (Despre vehicule) A face un zgomot caracteristic (din cauza zdruncinăturilor). – Din zdronc. (Sursa: DLRM )
zdroncăní (a ~) vb., ind. prez. 3 sg. zdróncăne, imperf. 3 sg. zdroncăneá; conj. prez. 3 să zdróncăne (Sursa: DOOM 2 )
ZDRONCĂNÍ vb., ind. prez. 3 sg. zdróncăne / zdroncănéște, imperf. 3 sg. zdroncăneá; conj. prez. 3 sg. și pl. zdróncăne / zdroncăneáscă (Sursa: DOOM )
ZDRONCĂNÍ vb. v. zgâlțâi. (Sursa: Sinonime )
zdroncăní vb., ind. prez. 3 sg. zdróncăne/zdroncănéște, imperf. 3 sg. zdroncăneá; conj. prez. 3 sg. și pl. zdróncăne/zdroncăneáscă (Sursa: Ortografic )
A ZDRONCĂNÍ pers. 3 ~éște intranz. (despre vehicule) A produce un zgomot neplăcut continuu (din cauza zdruncinăturilor); a hurui; a durui. /zdronc + suf. ~ăni (Sursa: NODEX )
zdroncăni (1 -căn) verb | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | (a) zdroncăni | zdroncănire | zdroncănit | zdroncănind | singular | plural | zdroncăne | zdroncăniți | | numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | singular | I (eu) | zdroncăn | (să) zdroncăn | zdroncăneam | zdroncănii | zdroncănisem | a II-a (tu) | zdroncăni | (să) zdroncăni | zdroncăneai | zdroncăniși | zdroncăniseși | a III-a (el, ea) | zdroncăne | (să) zdroncăne | zdroncănea | zdroncăni | zdroncănise | plural | I (noi) | zdroncănim | (să) zdroncănim | zdroncăneam | zdroncănirăm | zdroncăniserăm, zdroncănisem* | a II-a (voi) | zdroncăniți | (să) zdroncăniți | zdroncăneați | zdroncănirăți | zdroncăniserăți, zdroncăniseți* | a III-a (ei, ele) | zdroncăne | (să) zdroncăne | zdroncăneau | zdroncăniră | zdroncăniseră | * Formă nerecomandată zdroncăni (1 -cănesc) verb | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | (a) zdroncăni | zdroncănire | zdroncănit | zdroncănind | singular | plural | zdroncănește | zdroncăniți | | numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | singular | I (eu) | zdroncănesc | (să) zdroncănesc | zdroncăneam | zdroncănii | zdroncănisem | a II-a (tu) | zdroncănești | (să) zdroncănești | zdroncăneai | zdroncăniși | zdroncăniseși | a III-a (el, ea) | zdroncănește | (să) zdroncănească | zdroncănea | zdroncăni | zdroncănise | plural | I (noi) | zdroncănim | (să) zdroncănim | zdroncăneam | zdroncănirăm | zdroncăniserăm, zdroncănisem* | a II-a (voi) | zdroncăniți | (să) zdroncăniți | zdroncăneați | zdroncănirăți | zdroncăniserăți, zdroncăniseți* | a III-a (ei, ele) | zdroncănesc | (să) zdroncănească | zdroncăneau | zdroncăniră | zdroncăniseră | * Formă nerecomandată
|