ZORZOÁNĂ, zorzoáne, s. f. v. zorzoane. (din zor2 probabil referitor la podoabele folosite la începuturi pentru a face zgomot [și a atrage astfel atenția], cf. și țarțam) (Sursa: DER )

ZORZOÁNE s. f. pl. Podoabe lipsite de valoare și fără gust. – Et. nec. (Sursa: DEX '98 )

ZORZOÁNE f. pl. Obiecte mărunte lipsite de valoare (și de gust), folosite drept podoabe. /Orig. nec. (Sursa: NODEX )

ZORZOÁNE s. f. pl. Podoabe pretențioase și fără gust. (Sursa: DLRM )

ZORZOÁNE s.f. pl. ~ ♦ (Fig.) Înflorituri (fig.). Și mai vârtos decât slovele mele, Prea cu zorzoane, prea cu mărgele. (Sursa: DLRLC )

ZORZOÁNE s. pl. (reg.) țorțoale (pl.), (Mold.) fesfesele (pl.), (prin Transilv.) sovoane (pl.), (fam.) farafastâcuri (pl.), (fam. depr.) țarțamuri (pl.). (Sursa: Sinonime )

Declinări/Conjugări
zorzoană   substantiv feminin nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular zorzoa zorzoana
plural zorzoane zorzoanele
genitiv-dativ singular zorzoane zorzoanei
plural zorzoane zorzoanelor
vocativ singular zorzoană, zorzoano
plural zorzoanelor