ZĂBĂÚC, -Ă. zăbăuci, -ce, adj. Zăpăcit, aiurit, năuc. [Var.: zăpăúc, -ă adj.] – Contaminare între zăpăcit și năuc. (Sursa: DEX '98 )

ZĂBĂÚC, -Ă, zăbăuci, -ce, adj. Zăpăcit, aiurit, năuc. [Var.: zăpăúc, -ă adj.] – Din [păcit] + [hă]băuc. (Sursa: DLRM )

zăbăúc (pop.) adj. m., pl. zăbăúci; f. zăbăúcă, pl. zăbăúce (Sursa: DOOM 2 )

ZĂBĂÚC adj. v. aiurit, buimac, buimăcit, derutat, descumpănit, dezorientat, năuc, năucit, zăpăcit. (Sursa: Sinonime )

zăbăúc adj. m., pl. zăbăúci; f. sg. zăbăúcă, pl. zăbăúce (Sursa: Ortografic )

ZĂBĂÚC ~că (~ci, ~ce) Care este buimac; zăpăcit; năuc. /Orig. nec. (Sursa: NODEX )

Declinări/Conjugări
zăbăuc   adjectiv masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular zăbăuc zăbăucul zăbău zăbăuca
plural zăbăuci zăbăucii zăbăuce zăbăucele
genitiv-dativ singular zăbăuc zăbăucului zăbăuce zăbăucei
plural zăbăuci zăbăucilor zăbăuce zăbăucelor
vocativ singular
plural