ZĂVÓD2, zăvozi, s. m. Câine mare (ciobănesc); dulău. – Et. nec. (Sursa: DEX '98 )

ZĂVÓD1, zăvoduri, s. n. (Reg.) Așezare temporară de pescari, organizată în vederea pescuitului; totalitatea instalațiilor și a uneltelor acestei așezări. – Din rus. zavod. (Sursa: DEX '98 )

ZĂVÓD2, zăvozi, s. m. Câine mare (ciobănesc); dulău. (Sursa: DLRM )

ZĂVÓD1, zăvoduri, s. n. (Reg.) Așezare temporară de pescari, organizată în vederea pescuitului; totalitatea instalațiilor și a uneltelor acestei așezări. – Rus zavod. (Sursa: DLRM )

zăvód1 (câine) s. m., pl. zăvózi (Sursa: DOOM 2 )

zăvód2 (așezare) (reg.) s. n., pl. zăvóduri (Sursa: DOOM 2 )

ZĂVÓD1 s.n. (așezare) pl. zăvoáde (Sursa: DOOM )

ZĂVÓD s. v. dulău. (Sursa: Sinonime )

zăvód (-ózi), s. m. – Cîine de pază. – Var. zăvoi. Origine obscură, probabil din sl. zavoditi „a conduce” (Miklosich, Slaw. Elem., 22; Cihac, II, 471). (Sursa: DER )

zăvód (câine) s. m., pl. zăvózi (Sursa: Ortografic )

zăvód (așezare) s. n., pl. zăvoáde (Sursa: Ortografic )

ZĂVÓD ~zi m. pop. Câine mare (ciobănesc); dulău. /Orig. nec. (Sursa: NODEX )

Declinări/Conjugări
zăvod (câine; -zi)   substantiv masculin nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular zăvod zăvodul
plural zăvozi zăvozii
genitiv-dativ singular zăvod zăvodului
plural zăvozi zăvozilor
vocativ singular
plural

zăvod (așezare; -uri)   substantiv neutru nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular zăvod zăvodul
plural zăvoduri zăvodurile
genitiv-dativ singular zăvod zăvodului
plural zăvoduri zăvodurilor
vocativ singular
plural

zăvod (așezare; -oade)   substantiv neutru nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular zăvod zăvodul
plural zăvoade zăvoadele
genitiv-dativ singular zăvod zăvodului
plural zăvoade zăvoadelor
vocativ singular
plural