îmbrăcământ, îmbrăcămínte, s.n. (înv.) îmbrăcăminte, veșmânt, haină. (Sursa: DAR )

Declinări/Conjugări
îmbrăcământ   substantiv neutru nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular îmbrăcământ îmbrăcământul
plural îmbrăcăminte îmbrăcămintele
genitiv-dativ singular îmbrăcământ îmbrăcământului
plural îmbrăcăminte îmbrăcămintelor
vocativ singular
plural