DEX: îmbucurător ÎMBUCURĂTÓR, -OÁRE, îmbucurători, -oare, adj. Care bucură, care face bucurie. – Îmbucura + suf. -ător. (Sursa: DEX '98 ) Îmbucurător ≠ dezolant, înstristător, mâhnitor, supărător (Sursa: Antonime ) îmbucurătór adj. m., pl. îmbucurătóri; f. sg. și pl. îmbucurătoáre (Sursa: Ortografic ) ÎMBUCURĂTÓR ~oáre (~óri, ~oáre) Care bucură; care aduce bucurii. O noutate ~oare. /a îmbucura + suf. ~ător (Sursa: NODEX ) Declinări/Conjugări îmbucurător   adjectiv masculin feminin nearticulat articulat nearticulat articulat nominativ-acuzativ singular îmbucurător îmbucurătorul îmbucurătoare îmbucurătoarea plural îmbucurători îmbucurătorii îmbucurătoare îmbucurătoarele genitiv-dativ singular îmbucurător îmbucurătorului îmbucurătoare îmbucurătoarei plural îmbucurători îmbucurătorilor îmbucurătoare îmbucurătoarelor vocativ singular — — plural — —