ÎNMORMÂNTÁ, înmormântez, vb. I. 1. Tranz. A așeza un mort în mormânt; a îngropa, a înhuma, a astruca, a mormânta. 2. Tranz. și refl. Fig. A (se) îngropa (II 2). ♦ Tranz. A da ceva uitării. – În + mormânt. (Sursa: DEX '98 )
ÎNMORMÂNTÁ vb. a îngropa, a înhuma, (înv. și reg.) a astruca. (Sursa: Sinonime )
înmormântá vb., ind. prez. 1 sg. înmormântéz, 3 sg. și pl. înmormânteáză (Sursa: Ortografic )
A ÎNMORMÂNTÁ ~éz tranz. 1) A pune în mormânt (respectând anumite ritualuri); a îngropa; a înhuma. 2) rar A astupa din toate părțile, ascunzând privirii. 3) fig. A lăsa să fie uitat; a da uitării. /în + mormânt (Sursa: NODEX )
A înmormânta ≠ a deshuma, a dezgropa, a dezmormânta, a exhuma (Sursa: Antonime )
Declinări/Conjugări
înmormânta   verb tranzitiv infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a) înmormânta înmormântare înmormântat înmormântând singular plural
înmormântează înmormântați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) înmormântez (să) înmormântez înmormântam înmormântai înmormântasem
a II-a (tu) înmormântezi (să) înmormântezi înmormântai înmormântași înmormântaseși
a III-a (el, ea) înmormântează (să) înmormânteze înmormânta înmormântă înmormântase
plural I (noi) înmormântăm (să) înmormântăm înmormântam înmormântarăm înmormântaserăm, înmormântasem*
a II-a (voi) înmormântați (să) înmormântați înmormântați înmormântarăți înmormântaserăți, înmormântaseți*
a III-a (ei, ele) înmormântează (să) înmormânteze înmormântau înmormântară înmormântaseră
* Formă nerecomandată