|
ÎNNEGRÍT, -Ă, înnegriți, -te, adj. 1. Vopsit în negru, devenit negru. 2. (Despre oameni) Bronzat. – V. înnegri. (Sursa: DEX '98 )
ÎNNEGRÍT adj. 1. negru, (pop.) cernit. (Cămașă ~.) 2. v. bronzat. 3. v. voalat. (Sursa: Sinonime )
| înnegri verb tranzitiv | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | | (a) înnegri | înnegrire | înnegrit | înnegrind | singular | plural | | înnegrește | înnegriți | | | numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | | singular | I (eu) | înnegresc | (să) înnegresc | înnegream | înnegrii | înnegrisem | | a II-a (tu) | înnegrești | (să) înnegrești | înnegreai | înnegriși | înnegriseși | | a III-a (el, ea) | înnegrește | (să) înnegrească | înnegrea | înnegri | înnegrise | | plural | I (noi) | înnegrim | (să) înnegrim | înnegream | înnegrirăm | înnegriserăm, înnegrisem* | | a II-a (voi) | înnegriți | (să) înnegriți | înnegreați | înnegrirăți | înnegriserăți, înnegriseți* | | a III-a (ei, ele) | înnegresc | (să) înnegrească | înnegreau | înnegriră | înnegriseră | * Formă nerecomandată | înnegrit adjectiv | masculin | feminin | | nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | | nominativ-acuzativ | singular | înnegrit | înnegritul | înnegrită | înnegrita | | plural | înnegriți | înnegriții | înnegrite | înnegritele | | genitiv-dativ | singular | înnegrit | înnegritului | înnegrite | înnegritei | | plural | înnegriți | înnegriților | înnegrite | înnegritelor | | vocativ | singular | — | — | | plural | — | — | |