ÎNSTRUNÁ, înstrún, vb. I. Tranz. 1. A acorda un instrument muzical cu coarde. 2. A strânge un animal de călărie cu chingile sau cu frâul; a struni. ♦ Fig. A reține de la o acțiune; a stăvili, a înfrâna, a struni. [Prez. ind. și: înstrunez] – În + strună. (Sursa: DEX '98 )

A ÎNSTRUNÁ înstrún tranz. 1) (instrumente muzicale cu coarde) A face să producă sunetele necesare prin întinderea sau slăbirea strunelor; a potrivi; a acorda. 2) (sfori, frânghii, cabluri) A întinde ca pe o strună. 3) (animale de călărie) A stăpâni prin strângerea chingilor sau a frâului; a struni. 4) fig. (persoane) A constrânge să urmeze calea cea dreaptă. /în + strună (Sursa: NODEX )

ÎNSTRUNÁ vb. 1. (MUZ.) a acorda, (rar) a struni. (A ~ vioara.) 2. v. încorda. (Sursa: Sinonime )

înstruná vb., ind. prez. 1 sg. înstrún/înstrunéz, 3 sg. și pl. înstrúnă/înstruneáză (Sursa: Ortografic )

Declinări/Conjugări
înstruna (1 -un)   verb tranzitiv infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a) înstruna înstrunare înstrunat înstrunând singular plural
înstru înstrunați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) înstrun (să) înstrun înstrunam înstrunai înstrunasem
a II-a (tu) înstruni (să) înstruni înstrunai înstrunași înstrunaseși
a III-a (el, ea) înstru (să) înstrune înstruna înstrună înstrunase
plural I (noi) înstrunăm (să) înstrunăm înstrunam înstrunarăm înstrunaserăm, înstrunasem*
a II-a (voi) înstrunați (să) înstrunați înstrunați înstrunarăți înstrunaserăți, înstrunaseți*
a III-a (ei, ele) înstru (să) înstrune înstrunau înstruna înstrunaseră
* Formă nerecomandată

înstruna (1 -unez)   verb tranzitiv infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a) înstruna înstrunare înstrunat înstrunând singular plural
înstrunea înstrunați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) înstrunez (să) înstrunez înstrunam înstrunai înstrunasem
a II-a (tu) înstrunezi (să) înstrunezi înstrunai înstrunași înstrunaseși
a III-a (el, ea) înstrunea (să) înstruneze înstruna înstrună înstrunase
plural I (noi) înstrunăm (să) înstrunăm înstrunam înstrunarăm înstrunaserăm, înstrunasem*
a II-a (voi) înstrunați (să) înstrunați înstrunați înstrunarăți înstrunaserăți, înstrunaseți*
a III-a (ei, ele) înstrunea (să) înstruneze înstrunau înstruna înstrunaseră
* Formă nerecomandată