ÎNTOÁRCERE, întoarceri, s. f. Acțiunea de a (se) întoarce și rezultatul ei. – V. întoarce. (Sursa: DEX '98 )

ÎNTOÁRCERE s. 1. înapoiere, revenire, venire, (pop.) înturnare, înturnat. (După ~ lui acasă.) 2. v. întors. 3. v. reflexie. 4. v. întors. 5. v. răsucire. 6. v. rotație. 7. v. răsturnare. (Sursa: Sinonime )

ÎNTOÁRCERE s. v. castrare, înapoiere, jugănire, jugănit, rambursare, restituire, scopire, scopit, sterilizare. (Sursa: Sinonime )

Întoarcere ≠ plecare (Sursa: Antonime )

întoárcere s. f., g.-d. art. întoárcerii; pl. întoárceri (Sursa: Ortografic )