ÎNTREPĂTRÚNDE, întrepătrúnd, vb. III. Refl. recipr. A se pătrunde reciproc. – Între1- + pătrunde. (Sursa: DEX '98 )
întrepătrúnde vb. pătrunde (Sursa: Ortografic )
A SE ÎNTREPĂTRÚNDE pers. 3 se întrepătrúnd intranz. A se pătrunde reciproc (cu cineva sau ceva). [Sil. în-tre-pă-trun-] /între- + a pătrunde (Sursa: NODEX )
Declinări/Conjugări
întrepătrunde   verb infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a) întrepătrunde întrepătrundere întrepătruns întrepătrunzând singular plural
întrepătrunde întrepătrundeți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) întrepătrund, întrepătrunz (să) întrepătrund, întrepătrunz întrepătrundeam întrepătrunsei întrepătrunsesem
a II-a (tu) întrepătrunzi (să) întrepătrunzi întrepătrundeai întrepătrunseși întrepătrunseseși
a III-a (el, ea) întrepătrunde (să) întrepătrundă, întrepătrunză întrepătrundea întrepătrunse întrepătrunsese
plural I (noi) întrepătrundem (să) întrepătrundem întrepătrundeam întrepătrunserăm întrepătrunseserăm, întrepătrunsesem*
a II-a (voi) întrepătrundeți (să) întrepătrundeți întrepătrundeați întrepătrunserăți întrepătrunseserăți, întrepătrunseseți*
a III-a (ei, ele) întrepătrund (să) întrepătrundă, întrepătrunză întrepătrundeau întrepătrunseră întrepătrunseseră
* Formă nerecomandată