« Back
ȘCOLÍ, școlesc, vb. IV. Tranz. și refl. A (se) instrui (temeinic) în școală. – V. școală. (Sursa: DEX '98 )
ȘCOLÍ vb. v. instrui, învăța. (Sursa: Sinonime )
școlí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. școlésc, imperf. 3 sg. școleá; conj. prez. 3 sg. și pl. școleáscă (Sursa: Ortografic )
Declinări/Conjugări
școală   substantiv feminin nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular școală școala
plural școli școlile
genitiv-dativ singular școli școlii
plural școli școlilor
vocativ singular școală, școalo
plural școlilor

școli   verb tranzitiv infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a) școli școlire școlit școlind singular plural
școlește școliți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) școlesc (să) școlesc școleam școlii școlisem
a II-a (tu) școlești (să) școlești școleai școliși școliseși
a III-a (el, ea) școlește (să) școlească școlea școli școlise
plural I (noi) școlim (să) școlim școleam școlirăm școliserăm, școlisem*
a II-a (voi) școliți (să) școliți școleați școlirăți școliserăți, școliseți*
a III-a (ei, ele) școlesc (să) școlească școleau școliră școliseră
* Formă nerecomandată