ȘERLÁI, șerlai, s. m. Plantă erbacee din familia labiatelor, cu tulpina și cu frunzele lânos-păroase și cu flori albe (Salvia aethiopis). [Pl. și: (n.) șerlaie] – Din germ. Scharlei. (Sursa: DEX '98 )

ȘERLÁI s. v. cinsteț, iarba-sfântului-ioan, jale, jaleș, pojarniță, salbie, salvie, sălvie de etiopia, sunătoare. (Sursa: Sinonime )

șerlái (-i), s. m. – Varietate de salvie (Salvia sclarea). Germ. Scharlei (Tiktin). (Sursa: DER )

șerlái s. m./s. n., pl. m. șerlái/n. șerláie (Sursa: Ortografic )

Declinări/Conjugări
șerlai (șerlai)   substantiv masculin nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular șerlai șerlaiul
plural șerlai șerlaii
genitiv-dativ singular șerlai șerlaiului
plural șerlai șerlailor
vocativ singular șerlaiule
plural șerlailor

șerlai (șerlaie)   substantiv neutru nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular șerlai șerlaiul
plural șerlaie șerlaiele
genitiv-dativ singular șerlai șerlaiului
plural șerlaie șerlaielor
vocativ singular șerlaiule
plural șerlaielor