|
ȘOLDÁR ~e n. Element de harnașament constând dintr-o curea, care trece peste șoldul calului. /șold + suf. ~ar (Sursa: NODEX )
ȘOLDÁR s. (reg.) chitrim, copsar, țoft. (~ la ham.) (Sursa: Sinonime )
șoldár s. n., pl. șoldáre (Sursa: Ortografic )
| șoldar (pl. -i) substantiv masculin | nearticulat | articulat | | nominativ-acuzativ | singular | șoldar | șoldarul | | plural | șoldari | șoldarii | | genitiv-dativ | singular | șoldar | șoldarului | | plural | șoldari | șoldarilor | | vocativ | singular | — | | plural | — | | șoldar (pl. -e) substantiv neutru | nearticulat | articulat | | nominativ-acuzativ | singular | șoldar | șoldarul | | plural | șoldare | șoldarele | | genitiv-dativ | singular | șoldar | șoldarului | | plural | șoldare | șoldarelor | | vocativ | singular | — | | plural | — | |