ȘTAND s. n. v. stand. (Sursa: DEX '98 )

ȘTAND s.n. v. stand. (Sursa: DN )

ștand1 s.n. (reg.) 1. schelă la o casă. 2. (în forma: ștant) bară care desparte caii sau vitele în grajd. (Sursa: DAR )

ștand2, ștánduri, s.n. (reg.) instrument pentru a imprima anumite desene în piele sau pe lemn. (Sursa: DAR )

ștand3, s.n. sg. (reg.) 1. (în forma: ștoand) funcție, post. 2. (în loc. adj.) de ștand = (despre militari) în termen. (Sursa: DAR )

Declinări/Conjugări
ștand   substantiv neutru nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular ștand ștandul
plural ștanduri ștandurile
genitiv-dativ singular ștand ștandului
plural ștanduri ștandurilor
vocativ singular
plural