ȚÁICĂ s. f. (Reg.) Țață. – Probabil contaminare între țață și [da]ică. (Sursa: DEX '98 )

ȚÁICĂ s. v. drojdie, lele, leliță, levură, mătușă, țață. (Sursa: Sinonime )

țáică s. f. – (Mold.) Drojdie. – Var. Munt. țaic. Origine necunoscută. Legătura cu germ. Teig „aluat” (Scriban) pare îndoielnică. (Sursa: DER )

țáică (drojdie de bere) s. f., g.-d. art. țáicii; pl. țáice (Sursa: Ortografic )

țáică (persoană) s. f., g.-d. art. țáicăi/țáicii/țáichii (Sursa: Ortografic )

Declinări/Conjugări
țaică   substantiv feminin nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular țaică țaica
plural țaici țaicile
genitiv-dativ singular țaici țaicii, țaichii, țaicăi
plural țaici țaicilor
vocativ singular țaică, țaico
plural țaicilor