ȚESĂLÁ, țesál, vb. I. Tranz. 1. A curăța, a peria un animal cu țesala (1). 2. Fig. (Fam.) A bate zdravăn. [Prez. ind. și: țesắl] – Din țesală. (Sursa: DEX '98 )
A SE ȚESĂLÁ mă țesál intranz. A face (concomitent) schimb de lovituri (cu cineva). [Și mă țesăl] /Din țesală (Sursa: NODEX )
A ȚESĂLÁ țesál tranz. 1) (cai sau vite) A curăța cu țesala. 2) fig. A bate tare; a chelfăni; a scărmăna; a pieptăna; a peni. [Și țesăl] /Din țesală (Sursa: NODEX )
ȚESĂLÁ vb. (rar) a pansa, (pop.) a pieptăna. (A ~ un cal.) (Sursa: Sinonime )
țesălá vb., ind. prez. 1 sg. țesál/țesăl, 2 sg. țesáli/țesăli, 3 sg. și pl. țesálă; conj. prez. 3 sg. și pl. țesále/țesăle (Sursa: Ortografic )
cesál, a -ălá v. tr. (d. cesală). R. S. Curăț (periĭ) cu cesala. Fig. Trag o bătaĭe, chelfănesc. – În restu Munt. țesál și țesắl, a țesălá; în Mold. săcél, -elĭ, – eală, a -elá; în Btș. a cersăla. (Sursa: Scriban )
Declinări/Conjugări
țesăla   verb tranzitiv infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a) țesăla țesălare țesălat țesălând singular plural
țesală, țesălă țesălați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) țesăl, țesal, țesăl* (să) țesăl, țesal, țesăl* țesălam țesălai țesălasem
a II-a (tu) țesăli, țesali, țesăli* (să) țesăli, țesali, țesăli* țesălai țesălași țesălaseși
a III-a (el, ea) țesală, țesălă* (să) țesale, țesăle, țesăle* țesăla țesălă țesălase
plural I (noi) țesălăm (să) țesălăm țesălam țesălarăm țesălaserăm, țesălasem*
a II-a (voi) țesălați (să) țesălați țesălați țesălarăți țesălaserăți, țesălaseți*
a III-a (ei, ele) țesală, țesălă (să) țesale, țesăle țesălau țesălară țesălaseră
* Formă nerecomandată