ȚINTÁR, (1) țintare, s. n. (2) țintari, s. m. 1. S. n. Joc de societate la care se folosește un carton cu un desen special pe care jucătorii mișcă piese după anumite reguli; moară. 2. S. m. (Ornit.) Inăriță. – Țintă + suf. -ar. (Sursa: DEX '98 )

ȚINTÁR1 ~e n. Joc de societate în care participanții mută piese conform unor reguli speciale pe un carton cu un anumit desen. /țintă + suf. ~ar (Sursa: NODEX )

ȚINTÁR s. moară, (Mold.) car. (Jocul distractív numit ~.) (Sursa: Sinonime )

țintár (joc) s. n., pl. țintáre (Sursa: Ortografic )