ȚĂCĂNÍ vb. v. păcăni. (Sursa: Sinonime )
ȚĂCĂNÍ vb. v. aliena, înnebuni, sminti, țicni. (Sursa: Sinonime )
țăcăní vb., ind. prez. 1 sg. țăcănésc/țăcăn, imperf. 3 sg. țăcăneá; conj. prez. 3 sg. și pl. țăcăneáscă/țăcăne (Sursa: Ortografic )
Declinări/Conjugări
țăcăni (1 -căn)   verb tranzitiv infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a) țăcăni țăcănire țăcănit țăcănind singular plural
țăcăne țăcăniți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) țăcăn (să) țăcăn țăcăneam țăcănii țăcănisem
a II-a (tu) țăcăni (să) țăcăni țăcăneai țăcăniși țăcăniseși
a III-a (el, ea) țăcăne (să) țăcăne țăcănea țăcăni țăcănise
plural I (noi) țăcănim (să) țăcănim țăcăneam țăcănirăm țăcăniserăm, țăcănisem*
a II-a (voi) țăcăniți (să) țăcăniți țăcăneați țăcănirăți țăcăniserăți, țăcăniseți*
a III-a (ei, ele) țăcăne (să) țăcăne țăcăneau țăcăniră țăcăniseră
* Formă nerecomandată