Actualizat conform DOOM3
Caută: |
învrednicitu-s-a | |
SAU | |
învrednici-tu-sa | |
share favorite |
Forma corectă: învrednicitu-s-a |
1. A se dovedi vrednic să înfăptuiască ceva, să ajungă la ceva; a fi capabil, a reuși. 2. A avea norocul, cinstea să..., a avea parte de... 3. A găsi de cuviință; a binevoi, a catadicsi. |
Forma greșită: învrednici-tu-sa |
învrednici-tu-s |
Exemple de propoziții: |
DEX: învrednicitu-s-a |
« învrednicitu-s-a sau învrednicitu-sa | promptitudine sau promtitudine » |
Copiază Linkul | |
Copiază Poza | |
FB Link | |
![]() | |
cum se scrie învrednicitu-s-a sau învrednici-tu-sa / invrednicitu-s-a sau invrednici-tu-sa | |
care este forma corectă învrednicitu-s-a sau învrednici-tu-sa / invrednicitu-s-a sau invrednici-tu-sa |