ÎNDREPTÁR, îndreptare, s. n. Colecție de norme, reguli și practici pentru un anumit domeniu; călăuză, ghid. – În + dreptar (Înv. „îndreptar” < drept). (Sursa: DEX '98 )

ÎNDREPTÁR s. 1. v. ghid. 2. v. normativ. (Sursa: Sinonime )

îndreptár s. n., pl. îndreptáre (Sursa: Ortografic )

ÎNDREPTÁR ~e n. Carte ce cuprinde o colecție de norme, reguli și recomandări practice într-un anumit domeniu; călăuză; ghid; îndrumar. ~ ortoepic. /a îndrepta + suf. ~ar (Sursa: NODEX )